Hiccups

Ma gandeam eu asa: de ce oare tindem sa ne legam exact de lucrurile care nu merita si uneori, mai rau, chiar de persoane carora nici ca le-ar pasa de viata ta? Te miri ce ti-e si cu firea asta umana.

Cunosc pe cineva (nu, nu e vorba de mine) care destul de multa vreme a stat intr-o relatie cu un om care, in modul cel mai evident, nu o merita. Nu o merita la modul ca nu apreciaza nici acum cate sacrificii a facut ea pentru el, la cate a renuntat, cate a schimbat in viata ei pentru el, si el continua sa repete aceleasi greseli fata de ea. De unele dintre ele zicea ca e constient, dar motiva repetitia lor zicand ca asa e el si nu vrea sa se schimbe. Ok, asta e irelevant, dar ea de ce ramanea langa el? De ce nu mergea spre ceva mai bun? De ce atractia asta spre rau? Pentru ca el bifeaza cateva elemente din lista “tipul ideal pentru mine” a ei? De ce nu si-a dat seama mai devreme ca are mai multe de oferit si mai ales, de primit?
O fi din cauza dorintei de a victimiza mai mereu?

Nu am intrat in detalii in ce priveste “raul” intr-o relatie, fiecare intelege ce vrea si ce stie prin asta. La fel, nu mai aduc aminte de casnicele batute de soarta si de soti. Rabda si dau din umeri cand le intrebi de ce fac asta - intra si ele tot in categoria dezbatuta aici.

Si ce te faci cand ti se pune pata pe cineva care se potriveste atat de putin tiparului tau de “the guy”/”the girl”, dar are ceva care te atrage atat de mult si nu-ti poti explica sub nicio forma ce si de ce? Si el/ea nu isi da seama ce efecte are prezenta lui/ei in preajma ta, ca te topesti tot/toata pe dinauntru, uiti tot vocabularul tau bine inchegat pana la momentul respectiv, ti-e rau numai gandindu-te la el/ea.
Si mai mult decat atat, esti constient/a ca o relatie cu el/ea e prea putin probabila si cel mai probabil iti va dauna - de ce mai speri?

Pentru ca suntem niste masochisti, de aia.

Am gasit un ad care mi s-a parut destul de interesant, cu toate ca e cam complicat. Dar ideea e draguta si inovatoare.
Plus ca mie-mi place la nebunie sa razuiesc diverse chestii sub care gasesc ceva la care ma astept sau nu ^^.

Here it goes (dati click pentru a vedea mai bine despre ce e vorba):

“Una moneda puede hacer la diferencia” - scrie sub cerculetul de razuit.
O moneda poate face diferenta.

Nu ca as fi eu nu stiu ce cunoscatoare in domeniu, dar campania facuta de astia e outstanding. Recomand analiza in detaliu a fiecaruia din panourile publicitare de mai jos.
via

Read the rest of this entry »

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=AO9dbmJ_2zU&rel=1]

Genial.

Nu-ti vine sa vomiti cand auzi asa ceva?

Eram acum doua zile cu doua prietene la un soi de targ de haine/pantofi/related pseudo-ieftine, si ajunseseram la un stand de cizme. Ne beleam ochii pe la exponate, si in imbulzeala aia, aud ca vomita una un “Piiiiisiiiii, vino-ncoa’!“. Lovita din plin de induiosatoarea manifestare de dragoste pura si inocenta, intorc instinctiv capul in spate spre Pisi, ca sa il descopar in persoana unui tip destul de bine imbracat, la costum, bine asortat (accesoriu bun, ce mai) care parea destul de rusinat de ce impresie a facut nickname-ul lui in multimea de acolo. I-am si surprins privirea, si in milisecunda imediat urmatoare a bagat capul in pamant si a inceput sa se scarpine la ceafa.

Nu inteleg ce rost au alinturile astea in public (nu ca as fi de acord cu “pisi”, “iubi”, “pui” sau alte aberatii banale si consacrate de genul, nici macar in privat). Sunt fun sau au o oarecare semnificatie, un oarecare background, doar pentru cei doi intre care se plimba “pisi” respectiv.

Am un amic, care-mi spunea ca, in relatia lor, el e “bubulinu” si ea “bubulina”, si parea destul de rusinat spunandu-mi asta. Imi pare super sweet, nu condamn apelativele din dragoste (care-s cat de cat originale!), si eu imparteam un apelativ drag mie cu o persoana care-mi e draga si acum, dar in privat. La fel cu multe alte lucruri ce sunt de impartit doar in intimitate (gudureli, dragalasenii, pupicuri dulci sau hot kisses).

Hiccup!
(am sughitat)

Welcome to my world of hiccups